3

What's New?

3

What's New?

3

What's New?

Impactul Proiectului de Lege privind Reglementarea Reintrării Turistice în Costa Rica
Guvernul lucrează la un proiect de lege (Expediente 24.854) care ar putea pune frână practicii de a ieși din țară și a reintra ca turist fără rezidență legală.


Se schimbă regulile pentru turiști?

Proiectul de lege numărul 24.854

Poate ai auzit deja prin grupuri, poate ți-a spus un prieten sau ai citit o postare cu multe semne de întrebare: „Se schimbă regulile pentru turiști?” Răspunsul este da, se discută serios despre asta. Proiectul de lege numărul 24.854 propune o serie de modificări care ar afecta direct pe cei care folosesc strategia cunoscută sub numele de „visa run”.

Hai să explicăm pe scurt și clar ce înseamnă asta, de ce a apărut proiectul, ce propune el și pe cine afectează. Fără ton dramatic, fără panică. Doar informație pură, ca să știi unde te afli.

Scopul real al vizei turistice


Ce este „visa run” și de ce e considerat o problemă?

Visa run în Costa Rica

Context și motivații

Mulți străini care iubesc Costa Rica, dar nu au obținut un statut de rezidență, aleg o metodă destul de cunoscută pentru a rămâne legal în țară:

Ieșirea temporară din țară (spre Panama, Nicaragua sau chiar înapoi acasă), urmată de revenirea ca turist, obținând din nou cele 180 de zile de ședere.

Această practică a devenit atât de populară, încât au apărut chiar agenții și grupuri specializate în tururi pentru „visa run”. Nu e ceva ilegal în sine, dar a devenit o metodă de a ocoli cerințele pentru rezidență – și asta atrage atenția autorităților.

turiștii „permanenți” găsesc avantajul unui termen mai lung înainte de a fi nevoiți să traverseze frontiera. 

Legea propusă își propune să elimine practica “visa run”, prin care străinii cu statut de turist își reînnoiesc șederea de fiecare dată când ajung aproape de expirarea vizei, ieșind temporar din țară.

Practic, „visa run” permite unor turiști să rămână practic pe termen lung fără rezidență oficială. 

O modificare recentă (decretul din 31 august 2023) a extins șederea legală la 180 zile pe an.

Însă documentele legislative arată că, deși era menită să descurajeze practica, această facilitate a fost percepută chiar ca un stimulent – turiștii „permanenți” găsesc avantajul unui termen mai lung înainte de a fi nevoiți să traverseze frontiera. 

 

Guvernul susține că acest fenomen creează un „vid legal”, deoarece acești turiști permanenți:

  • nu sunt supuși acelorași verificări ca rezidenții;
  • nu contribuie în mod formal la sistemul fiscal sau de sănătate;
  • pot deveni vulnerabili legal în lipsa unui statut clar.

Scopul real al vizei turistice?



Să vizitezi, să te bucuri de peisaje și să pleci.

Ce se întâmplă de fapt?



Mulți o folosesc pentru a trăi permanent aici, fără contribuții fiscale sau un statut legal stabil.

about
Consecința acestor șederi prelungite


Ce efect are „visa run” asupra comunităților din Costa Rica?

Dincolo de statutul legal, „visa run-ul” are consecințe reale în teren

Fără reguli clare = dezechilibru social și economic.

🏘️ Creșterea chiriilor și a prețurilor la locuințe


Străinii care stau aici „pe termen lung” ca turiști pot plăti mai mult, ceea ce duce la scumpirea generală a pieței imobiliare — în special în zonele turistice (Jacó, Uvita, Quepos etc.). Localnicii nu mai pot ține pasul.

📈 Gentrificare = schimbarea structurii comunității


Zonele accesibile devin încet-încet locuri „pentru expați”, unde micile afaceri locale dispar și apar restaurante și servicii „internaționale”, dar fără rădăcini locale.
Populația originală e deseori marginalizată sau forțată să plece din cauza costurilor ridicate.

📊 Un studiu recent (IDESPO – UNA, 2025) spune că:


🚨 Problema nu e că vin turiști.


Problema e lipsa de reguli clare care să diferențieze un vizitator de scurtă durată de cineva care trăiește aici ani întregi, dar fără rezidență legală și fără contribuții reale.

Consecința acestor șederi prelungite apare evidentă în anumite regiuni, împingând în sus prețurile imobiliare și închirierile.

Cazul Spațiului Schengen


Cum tratează alte țări „visa run-ul”?

Întărirea controlului migrației turistice și protejarea comunităților locale

Proiectul de lege, inițiat de deputați din partidul de stânga Frente Amplio, propune ca:

  • După expirarea șederii autorizate, turistul să nu mai poată reveni în țară decât după cel puțin 90 de zile,
  • precum și înăsprirea amenzilor pentru șederea neregulamentară (de la 100 USD la 300 USD pe lună pentru turiști). 

Toate amenzile astfel colectate ar merge către Direcția Generală de Migrație pentru consolidarea capacității administrative a acesteia.

Inițiativa se inspiră în parte din modelul spațiului Schengen, unde turiștii pot sta maxim 90 de zile într-o perioadă de 180, iar încălcarea acestei reguli se sancționează sever (interdicții de reîntoarcere de până la 5 ani, deportare, marcarea pașaportului ca „imigrant ilegal” etc.). 

Scopul declarat este astfel întărirea controlului migrației turistice și protejarea comunităților locale împotriva efectelor negative ale șederilor prea lungi.

Țările din Spațiul Schengen (29 de state europene fără controale de frontieră între ele) au învățat pe pielea lor ce înseamnă „turismul permanent”. Din acest motiv, au impus reguli stricte și sancțiuni clare.



  • Poți sta maximum 90 de zile într-un interval de 180 de zile. După aceea, trebuie să ieși din zonă și să stai afară suficient timp cât să respecți regula.
🚫 Dacă încalci regula:


  • Riști interdicție de reîntoarcere de până la 5 ani
  • Pasaportul tău poate primi un „sigiliu” de imigrant ilegal
  • Informația ajunge în baze de date comune ale tuturor țărilor din Schengen
  • Nici măcar un pasaport nou nu te scapă de interdicție
💡 Concluzia?


  • Acolo, nu poți „ocoli sistemul” ieșind și reintrând la câteva zile. Regulile sunt clare, iar respectarea lor este urmărită digital și serios.

 👉 Tocmai din acest motiv, propunerea de lege din Costa Rica vrea să introducă un control mai strict și coerent, inspirat parțial de aceste modele. Ținta nu e să „sperie” turiștii, ci să prevină abuzul și să mențină un echilibru între vizitatori și locuitorii permanenți.

Legea NU se aplică tuturor străinilor


Cine este exclus de la interdicția de reîntoarcere rapidă?

Legea NU se aplică tuturor străinilor. Există categorii clare de persoane care sunt exceptate, pentru că vin în Costa Rica cu scopuri bine definite și temporare. Iată cine sunt:

Categoriile speciale de vizitatori (articolul 87 din Legea Generală de Migrație):

Profesioniști invitați (cercetători, medici, artiști etc.)
Invitați de stat sau de instituții publice/private, universități, ONG-uri, pentru activități de interes special. Nu trebuie să locuiască permanent în țară și nu sunt plătiți în Costa Rica.

– Jurnaliști, cameramani și echipe media
Vin pentru activități de presă și nu primesc salarii locale.

– Agenți comerciali sau delegați
Vin să rezolve afaceri pentru firmele lor din afară, fără a munci efectiv aici sau a fi plătiți local.

– Persoane în tratament medical
Care vin pentru proceduri sau tratamente în clinici/spitaluri recunoscute.

– Nomazi digitali
Care lucrează de la distanță pentru companii din afara Costa Ricăi. (Nota: aceștia trebuie să nu aibă clienți sau angajatori locali)

– Persoane în tranzit:

  • Tranzit scurt (max. 48 ore) între frontiere
  • Personal de transport internațional (șoferi, marinari, echipaje)
✅ Rezidenți temporari


Cei care au deja un statut legal de rezident temporar (ex: pensionari, investitori, studenți etc.) pot intra și ieși fără probleme, nu sunt vizați de această lege.

🟢 De ce sunt ei exceptați?


  • Nu intenționează să rămână pe termen lung
  • Nu creează presiune asupra resurselor locale
  • Nu au activitate economică internă (nu iau locuri de muncă sau servicii de la localnici)
👉 Concluzia:


Legea nu vizează vizitatorii „ocazionali” sau cei care vin cu un scop clar și temporar, ci pe cei care trăiesc practic în Costa Rica fără să-și schimbe statutul migrator și fără contribuție clară în sistem.

playa del coco
ajutor umanitar și siguranță migratorie


Amenzi și utilizarea fondurilor colectate

Ce se întâmplă în prezent?


Conform legii actuale (Legea 8764), un străin care:

  • depășește perioada de ședere legală (ex: rămâne mai mult de 90 de zile fără rezidență)
  • sau încalcă alte condiții legale de ședere,

poate plăti o amendă administrativă la ieșirea din țară. Aceasta este de 100 USD pentru fiecare lună de ședere ilegală.

Ce propune legea nouă?


Proiectul prevede că:

  • plata acestor amenzi devine o condiție obligatorie pentru a putea reveni legal în Costa Rica.
  • Dacă nu plătești amenda, vei fi împiedicat să intri din nou în țară.

Cu alte cuvinte: „Vrei să te întorci ca turist? Plătește amenda pentru șederea ilegală anterioară.”

Problema?


Amenzile sunt rareori aplicate. Oficialii adesea nu le percep, iar mulți străini ies din țară și se întorc fără să le plătească.

Ce se întâmplă cu banii colectați?

Aici vine partea interesantă, fondurile din amenzi nu vor merge la bugetul general de stat, ci vor fi direcționate astfel:

sprijinirea migranților vulnerabili


  • Centre de primire
  • Alimente și cazare
  • Asistență juridică
  • Transport voluntar spre țara de origine
combaterea traficului de persoane


  • Finanțarea echipelor de anchetă
  • Asistență pentru victimele traficului
întărirea controlului migratoriu


  • Tehnologie
  • Personal suplimentar
  • Infrastructură pentru verificări la frontieră

Concluzia pe scurt

  • Se va aplica mai strict o amendă deja existentă (100 USD/lună de ședere ilegală)
  • Fără plata amenzii → nu mai intri
  • Banii nu rămân blocați în sistem, ci merg către ajutor umanitar și siguranță migratorie
DGME are responsabilitatea de aplicare


Aplicare, autoritate și intrare în vigoare

Aici vine partea interesantă, fondurile din amenzi nu vor merge la bugetul general de stat, ci vor fi direcționate astfel:

Cine aplică și gestionează această lege?

Legea întărește rolul Direcției Generale de Migrație și Străini (DGME), care rămâne autoritatea responsabilă pentru:

  • aplicarea interdicțiilor de intrare
  • perceperea amenzilor
  • coordonarea cu poliția de frontieră și alte autorități
  • gestionarea fondurilor colectate din amenzi

🔹 DGME este practic „mâna executivă” a legii.

Cum se va aplica?

Se va lucra cu un regulament specific, care va fi elaborat după adoptarea legii. Acest regulament va stabili:

  • procedurile concrete de calcul și aplicare a amenzilor
  • cum vor fi informate persoanele afectate
  • ce pași trebuie urmați pentru a achita amenda și a putea reintra în țară

🔸 Până nu există acest regulament, legea nu poate fi aplicată pe deplin.

Când intră în vigoare?

Proiectul de lege prevede că:

„Această lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial (La Gaceta)”.

💡 Deci nu e nevoie de o perioadă de tranziție, dar aplicarea efectivă va depinde de regulamentul de implementare, care poate dura câteva luni.

Concluzia pe scurt

  • DGME are responsabilitatea de aplicare
  • Se va crea un regulament de implementare
  • Legea devine activă după publicare, dar nu aplicabilă 100% imediat fără regulament
Cine aplică și gestionează această lege?


Avantaje și dezavantaje ale proiectului de lege

În continuare sunt rezumate principalele argumente pro și contra ale proiectului, structurate pe categorii relevante:

Control imigrație

Avantaje (Pro)


Întărește controlul migrației prin descurajarea șederilor turistice nelimitate.- Amenzi mult mai mari (300 USD/lună) pentru șederea ilegală sporește efectul de descurajare și generează resurse suplimentare pentru DGME.

Dezavantaje (Contra)


Crește volumul de lucru administrativ pentru autorități; aplicarea uniformă poate fi dificilă dacă capacitatea DGME rămâne insuficientă.
(Legea propune însă ca resursele din amenzi să fie folosite tocmai pentru întărirea DGME.)

Turism și economie

Avantaje (Pro)


Clarifică statutul turiștilor de lungă durată: cei care doresc să rămână vor fi încurajați să solicite rezidență temporară sau viză de muncă/digital-nomad.

Venituri suplimentare la bugetul statului din amenzi (destinate investițiilor în controlul migrației).

Dezavantaje (Contra)


Riscul reducerii activității în turism: turiștii frecvenți („snowbirds”, profesioniști în călătorii etc.) ar putea fi descurajați să revină frecvent în Costa Rica, diminuând cheltuielile lor pe plan local. 

De exemplu, un comentariu observă că o vedetă internațională vizitând țara de mai multe ori pe an ar fi nevoită să-și cheltuiască banii în altă parte.

Impactul economic total al restricționării reîntoarcerilor se va dovedi probabil modest comparativ cu factori mai importanți (de ex. boom-ul închirierilor turistice).

Piețe imobiliare / locuințe

Avantaje (Pro)


Poate diminua ușor presiunea cererii speculative pe piața imobiliară din zonele turistice (mai puțini „permanent tourists” în căutarea de proprietăți).

Contribuie la menținerea accesibilității locuințelor pentru costaricani prin limitarea gentrificării urbane de coastă.

Dezavantaje (Contra)


Proiectul nu atacă cauzele reale ale creșterii prețurilor locuințelor: boom-ul închirierilor pe termen scurt (Airbnb, etc.) rămâne nereglementat.  Efectul său asupra pieței imobiliare este posibil minor: unii cumpărători străini „permanenți” ar putea renunța la achiziții speculative, dar segmentul afectat e restrâns. 

Prețurile locuințelor ar continua să fie determinate în mare măsură de fluxul de capital străin și cererea pe termen scurt.

Comunități locale

Avantaje (Pro)


Poate ameliora presiunea asupra resurselor locale și a infrastructurii, menționată în expunerea de motive: reducerea cererii de închirieri temporare şi a influenței străinilor asupra pieței imobiliare. 

Practic, limita șederii permanente ar putea proteja accesul costaricanilor la locuințe și servicii de bază.

Dezavantaje (Contra)


Legea poate alimenta resentimentele și discuțiile xenofobe, dacă problema este prezentată simplist. Analizele social-media arată o creștere a scapegoating-ului străinilor pe rețele, mulți costaricani acuzând „turistii permanenți” de creșterea prețurilor și pierderea locurilor de muncă.

În realitate, numeroși turiști pe termen lung sunt pensionari sau nomazi digitali care nu concurează pentru joburi locale; însă percepțiile publice pot fi exacerbate.

Astfel, legea riscă să displace atenția de la problemele structurale (de ex. insuficiența reglementării imobiliare) și să creeze tensiuni comunitare.

Atractivitate internațională

Alinierea la standarde internaționale (modelul Schengen 90/180 zile) ar putea întări imaginea unei țări care își aplică riguros legile migratorii. Prin sancțiuni clare, Costa Rica trimite semnalul că respectă criterii globale de migrație ordonată.

Analiza este bazată pe texte legislative oficiale şi rapoarte de presă specializată.


Concluzie! Implicații suplimentare

Legea exclude mai multe categorii de străini de la restricția de 90 de zile – de exemplu rezidenții temporari, profesioniștii invitați sau nomazii digitali, jurnaliștii, persoanele tratate medical, etc. 

Astfel, măsura se aplică în special turiștilor ocazionali care încearcă să devină „permanenți”. 

O recomandare repetată de analiști este ca autoritățile să fie atente la claritatea formulărilor: propunerea folosește „plafonul maxim de ședere legală” ca punct de referință, ceea ce în practică poate crea confuzii (de exemplu, turiștii cu șederi de 30 zile ar trebui să stea 90 zile afară înainte de reîntoarcere). 

De asemenea, pot apărea provocări constituționale sau de drept civil – o întrebare ridicată de comentatori este cum ar afecta legea cetățenii costaricani căsătoriți cu străini care vin ca turiști, dreptul familiei fiind un principiu constituțional de bază.

În concluzie, proiectul de lege țintește probleme reale (șederi nelimitate și efecte de gentrificare) şi propune soluții clare (interdicție 90 zile, amenzi mai mari). 

Beneficiile ar fi creșterea controlului migrației, venituri suplimentare pentru DGME şi protejarea habitatelor locale. 

Pe de altă parte, dezavantajele includ impactul posibil negativ asupra turismului de revenire, limitarea efectivă a economiei locale sezoniere şi riscul sancționării exagerate a unor vizitatori inofensivi, fără a rezolva cauzele adânci ale creșterii prețurilor (închirieri turistice de scurtă durată).

În orice caz, orice finalizare a legii va trebui să fie atent calibrată și implementată treptat, pentru a evita efecte secundare nedorite şi pentru a nu alimenta nemulțumiri sociale.

Districtul Sardinal

Analiza este bazată pe texte legislative oficiale şi rapoarte de presă specializată.

Districtele vecine din regiune


Analiza completă a Cantonului Carrillo

Cum arată viața în Cantonul Carrillo – date reale și surse oficiale